English

Metodologia cercetarii



Proiectul presupune abordarea unor metode interdisciplinare. Pornind de la lexicologia traditionala, lingvistica comparata indo-europeana, mitologia comparata ca ramura a antropologiei culturale, geografia diacronica (domenii de cercetare fundamentala), echipa de cercetare va trata materialul obtinut in scopul unei cat mai largi aplicabilitati a rezultatelor, oferind o paradigma de studii interculturale si un model de utilizare a metodelor informatice in stiintele socio-umane.

Numeroase domenii actuale de activitate, nu numai acelea extrem de specializate si care implica un numar limitat de cunoscatori, ci si cele mai raspandite, cum ar fi traducerile si interpretariatul din limbile moderne, presupun manuirea unei vaste palete de cunostiinte legate de Antichitate si Evul Mediu. De aceea, importanta aplicativa a acestui proiect se vadeste in sistematizarea functionala a unui material amplu si excesiv dispersat in domenii foarte variate. Doar prin aceasta sistematizare se poate obtine normarea coerenta si eficienta a preluarii unui numar impresionant de cuvinte din spatii culturale diferite si din epoci istorice care se intind pe mai bine de doua mii de ani. Realizarea proiectului propus va contribui si la completarea judicioasa a importatei serii de dictionare publicate in ultimii ani de catre institutii specializate (Micul Dictionar Academic, DOOM, Dictionarul de Neologisme, Dictionarul Enciclopedic), dictionare ce trateaza marginal o serie extrem de larga de termeni utilizati de limba romana. Sistematizarea acestor termeni prin constituirea unei baze de date cuprinzatoare, poate fi folosita si pentru realizarea unor statistici din care sa rezulte gradul de asimilare in cultura romana a unor realitati istorice cu ecouri diferite. Se pot evidentia astfel personaje sau spatii geografice al caror nume a fost cunoscut si asimilat in limba romana, uneori cu secole inainte, alteori a devenit paradigmatic si a fost transformat in substantiv comun sau adjectiv cu sensuri substantial schimbate (meduza, pegas, harpie, veneric, homeric, herculean), in comparatie cu altele ce au patruns in ultimii ani datorita exploziei informationale si al caror nume a fost preluat din limbile moderne de circulatie internationala. Realizarea acestui corpus va demonstra si extraordinara permeabilitate a limbii si a culturii romane, deschise catre civilizatiile lumii si integrate in mod firesc intre acestea.

Realizarea obiectivelor propuse – glosarul de termeni geografici cu relevanta mitologica greco-latina si baza de date corelata unei harti interactive care sa ilustreze referintele mitice sau legendare ale toponimelor europene – presupune mai multe etape de lucru:

·                in prima instanta este necesara inventarierea termenilor prin parcurgerea textelor antice cu caracter enciclopedic (Herodot, Pliniu cel Batran, Athenaios, Pausanias, Strabon, Diodor din Sicilia, Dionis din Halicarnas etc.) si a dictionarelor si a lexicoanelor moderne (cu profil lingvistic, istorico-geografic si mitologic);

·                al doilea nivel de cercetare presupune stabilirea normelor metodologice de alcatuire a glosarului si a principalelor miteme care vor sta la baza acestuia, inventarierea toponimelor grecesti si a celor latinesti, a etimologiilor reale dar si a celor populare care pot releva o serie de mituri si legende asociate toponimelor;

·                al treilea nivel al cercetarii presupune integrarea rezultatelor si constituirea glosarului de termeni si a hartii care sa puna in evidenta mitologia asociata toponimelor;

·                al patrulea si cel mai important nivel al cercetarii are in vedere analiza datelor obtinute in scopul evidentierii unor isoglose culturale si a integrarii spatiului romanesc in cel european, prin demonstrarea circulatiei elementelor mitologice, legendare si istorice la nivelul toponimiei si a interactiunii acestora intr-un spatiu cultural deschis, lipsit, in diacronie, de granite politice sau administrative.

Parcurgerea acestor patru nivele ale cercetarii presupune atat studiu si redactare individuale, cat si organizarea de sesiuni de lucru periodice pentru discutarea metodologiei, defalcate pe domenii, corelarea rezultatelor cercetarilor individuale, unificarea si uniformizarea redactarilor in vederea obtinerii unei lucrari unitare si coerente.

Pentru a favoriza vizibilitatea nationala si internationala a acestei cercetari, dar si pentru a masura impactul si valoarea rezultatelor, este necesara organizarea unui colocviu cu participare cat mai larga, in etapa finala a cercetarii. Avem in vedere includerea acestei manifestari in calendarul stiintific al Facultatii de Limbi si Literaturi Straine si sustinerea ei cu resurse proprii si programe suport. Marturisim ca ne asteptam ca aceasta confruntare cu specialisti din alte zone stiintifice si, speram, din alte spatii culturale, sa imbogateasca rezultatele cercetarii noastre si sa fie cel putin baza unei variante mai elaborate a „geografiei mitice”, daca nu punctul de pornire al unui alt proiect, mai larg, care sa cuprinda si alte tipuri de nume proprii latinesti si grecesti, pentru stablirea formei si statutului lor in limba romana.